ȚINUTUL ORĂȘTIEI
DESCOPERĂ
Din punct de vedere geografic Ţinutul Orăştiei se situează în Culoarul Orăştiei, o depresiune de formă alungită, asimetrică, ce se deschide la nord spre Valea Mureşului, fiind mărginită de Munţii Metaliferi şi spre sud de Munţii Şureanu. În componenţa acestei zone intră satele aparţinătoare comunelor: Mărtineşti, Turdaş, Beriu, Orăştioara, Romos, Balşa, dar şi cele care sunt în administraţia oraşului Geoagiu şi a municipiului Orăştie. Acest ţinut încărcat de istorie şi civilizaţie are o mulţime de obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti transmise din generaţie în generaţie până în zilele noastre. Orăştia a fost întotdeauna renumită pentru meşterii cojocari, iar piesele realizate de aceştia cu multă măiestrie în centrele de cojocărit de aici au fost cunoscute şi apreciate în întreaga ţară. Sunt renumite de asemenea ţesăturile de casă din cânepă şi bumbac lucrate la Beriu, Orăştioara, Geoagiu. În satul Căstău (comuna Beriu) au fost numeroşi meşteri care au prelucrat lemnul, meşteşug care a fost transmis până în zilele noastre.
Portul popular specific zonei Orăştie reprezintă unul dintre cele mai originale tipuri zonale de costum, având în componenţă atât piese de port cu caracter arhaic, cât şi altele de un rafinament artistic deosebit. Dacă costumul bărbătesc s-a menţinut pe linia tradiţională, costumul femeiesc după Primul Război Mondial a fost înlocuit treptat de costumul sibienesc. Costumul femeiesc tradiţional era format dintr-o cămaşă lungă, având un şorţ în faţă şi în spate catrinţe ce se încingeau pe talie cu o brăciră. În zilele de sărbătoare sau când era mai răcoare, se purtau pieptare scurte bogat ornamentate, iar iarna se purtau cojoace mari, dar şi laibăre din pănură albă.
Găteala capului a fost elementul cel mai original al costumului prin pieptănătura cu corni sau cormi, peste care se punea o pânză albă – proboada. Chiar dacă costumul popular a suferit transformări, această pieptănătură s-a menţinut neschimbată un timp mai îndelungat, fiind realizată prin împletitul în trei a două cozi groase.
În ţinutul Orăştiei există o mare preocupare pentru conservarea și promovarea folclorului. Casa de Cultură „Alexandru Grozuţă” din Orăştie desfășoară o bogată activitate în acest sens, ca și Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri populare „Doina Mureşului” (denumită în trecut „Lele de la Orăştie”) în cei peste 40 de ani câţi au trecut de când s-a înfiinţat. Solişti, dansatori şi instrumentişti au reuşit de-a lungul timpului, cu prilejul diferitelor spectacole locale, naţionale şi internaţionale, să fie răsplătiţi cu aplauze, premii şi diplome la diferite concursuri la care au participat .
