Sarmizegetusa Regia 

​

   Capitală a statului dac, Cetatea Sarmizegetusa Regia a fost ridicată la o altitudine de 1.200 metri, în Munții Orăștiei, la Grădiștea de Munte și reprezintă cea mai mare așezare descoperită până acum în tot spațiul dacic. Pășind pe acest pământ impregnat de forța unui popor curajos și poate la fel de înțelept precum grecii, veți face o călătorie atemporală spre centrul politic, economic, militar și religios al Daciei străvechi.

Ascunsă strategic în inima pădurilor, această întinsă așezare fortificată a fost reședința regilor daci începând din a doua jumătate a sec I î. H, atingând apogeul dezvoltării sale în timpul lui Decebal. O parte a dovezilor privind gradul înalt de dezvoltare a civilizației dacice din punct de vedere militar, spiritual și al artelor meșteșugărești, pot fi încă observate pe toată întinderea sitului. Organizarea teritoriului constă într-o împărțire sistematizată a așezării, care acoperă toate punctele vitale unei conviețuiri armonioase în cadrul comunității. Astfel, se poate observa existența teraselor sacre, a fortificațiilor și a cartierelor civile poziționate la est și la vest. Spiritualitatea și religia au ocupat un loc însemnat în viața poporului dac, dovadă în acest sens fiind vestigiile a șapte temple și ale unui altar monumental folosit pentru ritualuri. 

   Situl Sarmizegetusa Regia atrage anual zeci de mii de turiști, fiind cea mai vizitată cetate din ansamblul fortificațiilor dacice din Munții Orăștiei.

 

​

Cetatea dacică Costești-Blidaru

​

  Este singura fortăreață dacică dintre cele șase din Munții Orăștiei care nu a putut fi cucerită, ea fiind abandonată doar după ce i s-au terminat proviziile de hrană și apă.

   În cadrul complexului de cetăți dacice incluse în patrimoniul UNESCO, Blidaru ocupă primul loc din punct de vedere al complexității sistemului de apărare, fiind construită după reguli arhitectonice de factură militară extrem de riguroase. De altfel, cercetările arheologice au scos la suprafață dovezi ale unor inovații militare de influență greacă, ceea ce indică un grad înalt de dezvoltare al civilizației dacice, ce a permis ca la construirea cetății să fi contribuit arhitecți și meșteri greci. Construită în a doua jumătate a sec. I i. H, rolul acestei cetății era acela de a completa sistemul defensiv, controlând drumul antic spre Sarmizegetusa.

  Accesul la cetatea Blidaru se face din satul Costești, prima parte a traseului putând fi parcursă cu mașina, pentru ca mai apoi să fie continuat pe jos, prin pădure, pe poteci ce deschid în toate părțile peisaje pitorești, ce par să ascundă o parte dintre secretele dacilor. Traseul nu este recomandat pe timp de iarnă.

 

​

Cetatea dacică Costești-Cetățuie

​

   Mai puțin mediatizată față de sora ei mai tânără, Sarmizegetusa-Regia, dar cu o valoare istorică la fel de importantă, cetatea Costești-Cetățuie a fost prima capitală a regatului dac condus de Burebista. Fiind cea mai veche dintre toate cetățile dacice descoperite în Munții Orăștiei, momentul construirii acesteia este plasat de istorici în perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al II-lea și începutul secolului I î.H., fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
  După înfrângerea lui Burebista și mutarea capitalei statului dac la Sarmizegetusa Regia, cetatea de la Costești-Cetățuie a continuat să reprezinte un punct strategic foarte important datorită faptului că deschidea drumul spre inima regatului. Alegerea locului de amplasare la o altitudine suficientă pentru a permite supravegherea unui perimetru întins, zidurile de piatră, șanțurile și tehnicile de fortificare folosite la construirea acestei cetăți au avut, înainte de toate, un rol puternic defensiv.

   Accesul spre cetate este facil, pe un traseu marcat, cu un timp mediu de parcurgere de zece minute cu mașina, plus încă treizeci de minute pe jos.

 

​

Cetatea dacică Piatra Roșie-Luncani

​

   În vestul Munților Orăștie, pe culmea abruptă a stâncii de la Piatra Roșie, stau, învăluite într-o tăcere lungă de aproape 2000 de ani, ruinele uneia dintre enigmaticele cetăți ale dacilor.

   Înălțată departe de ochii lumii, deasupra pădurilor dese ce împodobesc fermecător împrejurimile, cetatea dacică Piatra Roșie-Luncani ne vorbește despre măreția apusă a unui regat. Cercetările arheologice de aici relevă faptul că acest centru fortificat a fost dominat de personaje complexe, ce se bucurau de prestigiu în societatea de atunci. Pe lângă dovezile privind rolul militar defensiv pe care îl avea cetatea, cercetătorii au găsit și o serie de piese legate de meșteșuguri, dar și obiecte despre care se crede că erau folosite în cadrul ritualurilor sacre.

Din comoara ascunsă a dacilor, la Piatra Roșie au fost scoase la lumină pe lângă obiecte de ceramică, monede, unelte, și câteva descoperiri remarcabile: un candelabru de bronz cu 3 brațe, o mască ce o înfățișează pe Bendis și cel ce va deveni un adevărat simbol al cetății Piatra Roșie - scutul de fier forjat, bogat împodobit cu ornamente, despre care nu s-a putut stabili cu certitudine dacă îndeplinea un rol decorativ în timpul paradelor militare sau era un obiect cu funcționalitate religioasă.

   Traseul până la cetate nu este accesibil pe timp de iarnă sau vreme nefavorabilă.