RUTĂ CULTURALĂ

VIZITEAZĂ

”Județul Hunedoara - Din inima Daciei până în vatra străveche a pământului românesc”

Rută Cultural Turistică recunoscută de Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului 

   Ruta Cultural Turistică „Județul Hunedoara - Din inima Daciei până în vatra străveche a pământului românesc” reprezintă o invitație de călătorie printre paginile scrise în istoria unui popor.

   Punctul de pornire în acest voiaj este fixat la începuturile istoriei noastre, în inima Daciei străvechi, acolo unde, în urmă cu mai mult de două milenii, se afla capitala regelui dac Decebal. Azi, Sarmizegetusa Regia face parte din Complexul Cetăților Dacice descoperite în Munții Orăștiei, monumente a căror valoare istorică deosebită este recunoscută de întreaga omenire, acestea fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 1999.

   Lăsând în urmă misterul nedeslușit pe deplin al civilizației și culturii dacice, firul narativ ne poartă spre un alt capitol important al istoriei noastre și ajungem la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, următoarea capitală a Daciei, cea ridicată de cuceritorii săi romani. Pășind printre ruinele înfloritoarei colonii romane, vom încerca să înțelegem mai bine forța impresionantă a unui imperiu ce a marcat întreaga lume antică și care și-a lăsat adânc amprenta asupra formării poporului nostru.

   Mergând mai departe, vom descoperi Legenda Vie a Transilvaniei între zidurile de piatră ale Castelului Corvinilor din Hunedoara, un loc singular în România pentru cei atrași de evul mediu. Un tur al grandiosului edificiu ne va dezvălui o impresionantă arhitectură, dar și episoade și personaje marcante din istoria medievală a Transilvaniei.

   Oprindu-ne la Deva, vom reciti 750 de ani de pagini de istorie zbuciumată, scrisă pe zidurile fortăreței ce veghează asupra orașului. Cetatea Devei este considerată una dintre cele mai importante fortificații medievale din Transilvania, numele ei fiind legată de evenimente și personalități istorice marcante. Coborând de pe Dealul Cetății, ni se ivește în cale ocazia de neratat a vizitării unei colecții muzeale extrem de generoase aparținând mai multor epoci: preistorie, epocă dacică, romană, medieval timpurie, medievală, istorie modernă şi contemporană. Palatul Bethlen, cel care găzduiește sălile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, este o clădire monument istoric în stil baroc, de o frumusețe aparte.

   Punctul final al călătoriei îl constituie Țebea, străveche vatră de pământ românesc. Panteonul Moților este loc de pelerinaj pentru toți cei ce simt românește, este locul sfințit de sacrificiul martirilor luptei pentru libertate a acestui popor. În cimitirul de la Țebea se află osemintelor celor mai mari eroi ai revoluției române din Transilvania din anii 1848-1849, în frunte cu Avram Iancu.

regia.jpg

Sarmizegetusa Regia

   Sarmizegetusa Regia nu este o cetate oarecare, este capitala sacră a statului dac. Construită la o altitudine de 1.200 metri, în Munții Orăștiei, cetatea dacică de la Grădiștea de Munte reprezintă cea mai mare așezare descoperită până acum în tot spațiul dacic. Pășind pe acest pământ impregnat de forța unui popor curajos și poate la fel de înțelept precum grecii, vei face o călătorie atemporală spre centrul politic, economic, militar și religios al Daciei străvechi.

  
   Ascunsă strategic în inima pădurilor, această întinsă așezare fortificată a fost reședința regilor daci începând din a doua jumătate a sec I î. H, atingând apogeul dezvoltării sale în timpul lui Decebal. O parte a dovezilor privind gradul înalt de dezvoltare a civilizației dacice din punct de vedere militar, spiritual și al artelor meșteșugărești, pot fi încă observate pe toată întinderea sitului. Organizarea teritoriului constă într-o împărțire sistematizată a așezării, care acoperă toate punctele vitale unei conviețuiri armonioase în cadrul comunității. Astfel, se poate observa existența teraselor sacre, a fortificațiilor și a cartierelor civile, poziționate la est și la vest. Importanța culturală a acestui edificiu este confirmată de includerea sa pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO. Spiritualitatea și religia au ocupat un loc însemnat în viața poporului dac, dovadă în acest sens fiind vestigiile a șapte temple și ale unui altar monumental folosit pentru ritualuri.

Program de vizitare:  - Zilnic între orele 09:00 – 20:00, în perioada 1 mai – 30 septembrie

                                               - Zilnic între orele 09:00-18:00, în perioada 1 martie – 30 aprilie și 1 octombrie - 30 noiembrie

                                               - Zilnic între 10:00-15:00, în perioada 1 decembrie – 28/29 februarie dacă vremea permite

 

Taxă de vizitare: -  5 lei  pentru  copii, elevi, studenți, pensionari

                                     -  15 lei pentru adulți

 

Timp mediu de vizitare: 1 h și 30 min

Ulpia 1.jpg
muzeu Ulpia Traiana

Ulpia Traiana Sarmizegetusa – Situl Arheologic și Muzeul de Arheologie

 

   Nu este nevoie să călătorești tocmai până la Roma ca să cunoști măreția unuia dintre cele mai mari și puternice imperii ale lumii antice. După cucerirea Daciei, romanii și-au stabilit capitala provinciei în partea de vest a actualei Țării a Hațegului, aproape de granița Transilvaniei cu Banatul. Vestigiile înfloritoarei colonii romane Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa pot fi văzute azi în cadrul complexului de monumente arheologice in situ din localitatea hunedoreană Sarmizegetusa.

   Încă de la fondare, Sarmizegetusei i s-a acordat statutul de colonie, ulterior primind o serie de privilegii suplimentare, râvnite de toate comunitățile urbane din provinciile romane. În Antichitate, importanța strategică în cadrul Imperiului a acestei metropole întinse pe un teritoriu foarte vast, era dată și de controlul pe care îl exercita asupra comerțului de la Dunăre.

   În imediata apropiere a sitului, pe partea opusă a șoselei naționale, se  poate vizita colecția de interior a Muzeului de Arheologie Sarmizegetusa, o ocazie potrivită pentru completarea viziunii asupra unei epoci stăpânite de civilizația și cultura romană.

Program de vizitare:  - Zilnic 9:00 – 17:00 pentru Muzeul de Arheologie

                                                          - Program extins de vară pentru situl arheologic : 8:00 – 20:00

 

Taxă de vizitare:  - 4 lei – elevi, studenți, pensionari și persoane adulte cu handicap mediu și ușor

 

Timp mediu de vizitare: 1 h și 30 min

_MG_0619_1 PanoramaLUNG.jpg

Castelul Corvinilor

 

   Când te gândești la Hunedoara, primul lucru care îți vine în minte este Castelul Corvinilor. Cunoscut și sub denumirea de Castelul Huniazilor, această splendidă construcție medievală reprezintă mândria hunedorenilor. Le vei înțelege sentimentele de admirație imediat ce vei păși pe poarta de intrare în castelul ce domină orașul aflat la poalele Ținutului Pădurenilor.

   Poate cea mai cunoscută și vehiculată legendă a Castelului este cea legată de blazonul familiei Corvinilor, corbul cu inel de aur în cioc. Povestea ne spune că inima regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a fost furată de frumusețea Elisabetei, o tânără femeie din ținuturile Țării Hațegului. În urma acestei pasiunii s-a născut un fiu, Ioan de Hunedoara. Pentru că relația dintre un rege și o femeie simplă din popor nu putea fi considerată acceptabilă la vremea aceea, dar și pentru a-și pune la adăpost protejata față de oprobriul public, Sigismund hotărăște să aranjeze căsătoria Elisabetei cu unul dintre vitejii săi cei mai de încredere, pe nume Voicu. Copilul nenăscut, nu este nici el dat uitării de către rege, acestuia fiindu-i dăruit un inel de aur care să îi servească drept mărturie a originii sale nobile, atunci când va crește și va merge la curtea regală. Prețiosul inel a fost păzit cu sfințenie de familia în care a crescut fiul nelegitim al regelui. Într-una din călătoriile familiei, inelul a fost salvat de la pierdere de însuși copilul Ioan, care a răpus cu săgeata arcului un corb atras de strălucirea bijuteriei așezate pe marginea ștergarului întins pe iarbă la masa de prânz. Grozăvia faptei sale, ajunsă la urechile regelui peste câțiva ani, a influențat decizia acestuia de a stabili ca simbol al familiei hunedorenilor corbul cu inel de aur în cioc.

   Corbul (Corvus în latină), care înseamnă înțelepciune și longevitatea, a rămas de atunci simbolul cetății dăruită lui Voicu ca recompensă pentru devotamentul său față de rege.

   Istoria Castelului pătrunde adânc în negura vremii, cu mai bine de 6 secole în urmă, când era doar o cetate fortificată din piatră, dăruită familiei voievodului Ioan de Hunedoara de însuși regele Sigismund de Luxembourg. Ulterior, Cetatea Hunedoarei va fi extinsă și transformată în castel, devenind reședința celui mai sclipitor rege al Ungariei, Matia Corvin. Remarcabilele elemente de arhitectură civilă și militară, pe care le îmbină într-un mod atât de complex întregul edificiu, fac din Castelul de la Hunedoara unul dintre cele mai apreciate și atrăgătoare reședințe regale din Europa. Acesta este și motivul pentru care este inclus în majoritatea topurilor, revistelor, site-urilor și blogurilor de turism.

Program de vizitare:  - Luni: 12:00 – 20:30

                                                          - Marți – Duminică: 9:00 – 20:30

                                                          - Ultima intrare se face la ora 19:45

 

Taxă de vizitare:  - 31 de lei pentru adulți

                                                 - 16 lei pentru pensionari

                                                 - 7 lei pentru elevi și studenți

                                                 - gratuit pentru preșcolari, persoane cu handicap accentuat și  însoțitori

 

Timp mediu de vizitare: 2 h și 30 min

_DSC8459_p1.jpg

Cetatea Devei

 

   Înălțată deasupra orașului, chiar pe vârful unui fost con vulcanic, priveliștea impunătoare a Cetății creează un efect irezistibil de atracție pentru toți cei ce ajung prin aceste părți ale Transilvaniei.

   Asemeni unui străjer credincios, de mai bine de 750 de ani bătrâna Cetatea a Devei continuă să vegheze neobosit asupra vieții orașului de la poalele sale. Primul document scris care atestă existența unei cetăți aici datează din anul 1269, dar urmele de locuire sunt mult mai vechi, chiar din neolitic și de pe vremea dacilor, după cum o dovedesc blocurile de piatră cu tăieturi caracteristice în formă de coadă de rândunică încastrate în ziduri. Cetatea a fost martora multor momente frământate din istoria Transilvaniei, pe aici au trecut trupe otomane, trupele principelui Rakoczi, răsculații conduși de Horea, Cloșca și Crișan, trupele care s-au înfruntat la 1848 și, cu siguranță, lista este mult mai lungă.

   Martoră tăcută a unui trecut tumultos, Cetatea Devei ascunde multe legende între zidurile sale. Una dintre ele ne povestește despre Clement sau Kelemen, versiunea maghiară a Meșterului Manole, care împreună cu 12 ortaci s-a legat să zidească această cetate pentru o jumătate de merță de aur și jumătate de argint. Însă, tot ce apucau ei să zidească ziua se surpa noaptea, așa că în zori o luau de la capăt. Pentru a duce la bun sfârșit lucrarea la care s-a tocmit, Kelemen a recurs la săvârșirea sacrificiului suprem al soției sale, pe care a zidit-o de vie între pereții cetății.

   Dacă ar fi să întrebăm orice turist abia sosit în zonă, care este primul loc pe care și-ar dori să îl viziteze aici, invariabil, răspunsul ar fi: Cetatea Devei. Alegerea are legătură, desigur, cu aspectul său misterios, dar și cu faptul că acesta este locul care oferă cea mai cuprinzătoare panoramă asupra împrejurimilor, deschizând un orizont larg, spre Munții Retezat și Parâng la sud, Munții Poiana Ruscă la vest și Apuseni la nord. Accesul spre porțile Cetății se poate face pe jos, într-o plimbare pe aleile umbroase ce urcă din Parcul Cetății, sau cu telecabina devenită, încă de la inaugurare, o atracție pentru turiști și localnici deopotrivă, datorită traseului spectaculos, cu o lungime totală de 278 metri și o diferență de nivel de 158 metri.

Program de vizitare:  - Zilnic 8:00-21:00, în perioada 1 mai – 30 septembrie

                                                          -Zilnic 8:00-20:00, în perioada 1 octombrie - 30 aprilie

                                                          Ultima urcare cu telegondola se face cu o jumătate de oră înainte de închiderea programului

 

Taxă de vizitare:  - 20 de lei pentru adulți

                                                 - 10 lei pentru copii, elevi, studenți, pensionari

                                                 - gratuit pentru copii instituționalizați, persoane cu   handicap și veterani de război

 

Timp mediu de vizitare: 1 h 

Magna Curia

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva

 

   Și Deva are castelul ei. Și încă ce castel! Palatul Magna Curia sau Castelul Bethlen, aflat în imediata apropiere a parcului orășenesc de la poalele Cetății, adăpostește  încă din 1938 colecțiile valoroase ale Muzeului Civilizației Dacice și Romane.
   Clădirea muzeului este un monument istoric de patrimoniu, ce datează din perioada Renașterii. În anul 1608, principele Gabriel Bathory va dărui Magna Curia lui Gabriel Bethlen, pe atunci comite al Hunedoarei și ajuns mai apoi în fruntea principatului Transilvaniei. În secolele XVII-XVIII edificiul a trecut prin ample procese de reconstrucție, devenind un adevărat giuvaier arhitectural ce îmbină elemente baroce și rococo.

 

   Se spune că Magna Curia s-a aflat și în posesia contesei Maria Széchy, o văduvă tânără, de o frumusețe răpitoare, a cărei poveste concurează cu însăși strălucirea castelului. Datorită înfățișării și curajului de a sfida canoanele vremii, Maria a rămas cunoscută sub numele de Venus de Murany. Legenda sa ne povestește despre o femeie plină de viață, rebelă, care îmbrăca veșminte bărbătești, călărea și umbla înarmată cu două pistoale. Printr-un curaj nebun, ea însăși a condus contraofensiva cavalerilor cetății împotriva celor 200 de călăreți care au atacat domeniul din porunca celui de-al doilea soț al său, posesivul Kun Istvan, nobil de Satu Mare.


   La interior, muzeul păstrează expoziții permanente și temporare de arheologie, istorie naturală, numismatică, piese de istorie medievală și contemporană, colecții de artă și efemeride. Tezaurul impresionant expus în sălile destinate vizitării este o sursă generoasă de ingrediente capabile să stăvilească pofta de cunoaștere a oricărui împătimit de istorie și cultură.

Program de vizitare:  - Program de vară: Marți – Duminică  10:00 – 18:00

                                                          - Program de iarnă: Marți – Duminică  9:00 – 17:00

                                                          - Casa de bilete se închide cu o jumătate de oră înainte de  închiderea programului

 

Taxă de vizitare:  - 4 lei – elevi, studenți, pensionari și persoane adulte cu handicap mediu și ușor

                                                 - 20 lei – adulți

                                                 - gratuit pentru copii cu handicap accentuat și însoțitor

 

Timp mediu de vizitare: 1 h 

_DSC8936.jpg
_DSC8943.jpg

Panteonul Moților

 

   Se spune că Țebea este locul în care bate inima întregului neam românesc. Complexul de Monumente de la Țebea este, poate, cel mai reprezentativ loc pentru comemorarea eroilor căzuți în luptele pentru libertate și apărare a poporului român. În partea stângă a intrării în cimitir se află mormintele a 75 de eroi, ofițeri, subofițeri și soldați de peste Carpați, căzuți pentru dezrobirea Ardealului. Monumentele de la Țebea sunt închinate martirilor Revoluției Române din Transilvania, eroilor Războiului de Independență a României și celor din Primul și Al Doilea Război Mondial. Aici se odihnește și Crăișorul Munților, Avram Iancu, figura cea mai proeminentă a Revoluției din Transilvania de la 1848, dar și Ioan Buteanu și Simeon Groza, lideri de seamă ai mișcării de dobândire a drepturilor și libertății românilor din Ardeal. Tot aici se află și ce a mai rămas din trunchiul gorunului sub coroana căruia se ținea, în timpuri vechi, Sfatul Bătrânilor. În 1874, ocrotit de umbra aceluiași falnic copac, Horea și-a strâns moții, îndemnându-i la răscoală.

   

   Condamnat la moarte, Horea a fost tras pe roată pe 28 februarie 1785, alături de Cloșca, pe un mic deal de lângă cetatea Alba Iulia. Se spune că, pentru a-i teroriza pe țărani și pentru a le înăbuși pornirile de răzvrătire, mâna dreaptă a lui Horea ar fi fost expusă pe gorunul de la Țebea, cunoscut fiind faptul că acela era unul dintre locurile unde Horea ar fi ținut sfat cu răsculații. Mâna sa ar fi fost ulterior îngropată la rădăcina acestui gorun. În decursul timpului, în semn de recunoștință pentru eroii moților și ai neamului românesc, au mai plantat goruni în Cimitirul Eroilor de la Țebea mari conducători ai națiunii noastre, cum ar fi Regele Ferdinand I și Regina Maria. 

   Panteonul adăpostește și Biserica cu Tricolor, construită între 1893-1896.

Program de vizitare: - Marți Duminică -  10:00 – 18:00

 

Taxă de vizitare:  - 2 lei – elevi, studenți, pensionari și persoane adulte cu handicap  mediu și ușor 

                                       - 10 lei – adulți

                                                   - gratuit pentru copii și persoane cu handicap accentuat și însoțitor

 

Timp mediu de vizitare: 30 min 

Informații utile

 

   Lungimea totală a rutei: 198 km, 3 h și 32 min timp mediu de parcurgere cu autoturismul

   Durata totală în timp a rutei este de 11 h și 32 min (din care 3 h și 32 min petrecute pentru parcurgerea traseului și 8 h pentru vizitarea obiectivelor).

 

   Durata în timp de parcurgere a traseului între obiective, cu autoturismul:

  1. Sarmizegetusa Regia -> Ulpia Traiana Sarmizegetusa = 1 h și 30 min

  2. Ulpia Traiana Sarmizegetusa -> Castelul Corvinilor = 45 min

  3. Castelul Corvinilor -> Cetatea Devei = 35  min

  4. Cetatea Devei -> Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva = 0 min (10 min pe jos)

  5. Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva -> Panteonul Moților Țebea = 45 min.

   Descoperă mai multe atracții sau posibilități de cazare, masă și agrement în proximitatea rutei, consultând aplicația turistică Discover Hunedoara Official App, disponibilă gratuit pentru descărcare în telefoanele cu sistem de operare Android sau iOS.

appmob.jpg