BISERICI SI MANASTIRI

icoana biserica
VIZITEAZĂ

  Biserica "Sfântul Nicolae" din Densuş

  Biserica din Densuş este o construcţie a cărei poveste nu a fost pe deplin descifrată. Atât originea, cât şi data construcţiei bisericii sunt controversate. Unii cred că a fost la început un templu roman al Zeului Marte, transformat în biserică în sec. XII-XIII. 

Mănăstirea Prislop

  Deşi este în Transilvania, Mănăstirea Prislop a fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească.  Cum de s-a întâmplat acest lucru? Se spune că Domniţa Zamfira, fiica unui domnitor al Ţării Româneşti, fiind foarte bolnavă, a venit la mănăstire. Aici a băut din apa unui izvor şi s-a însănătoşit. Drept mulţumire a reconstruit mănăstirea şi a rămas aici tot restul vieţii.

Mânăstirea Crișan

Denumită în decursul istoriei Mânăstirea „Vaca”, după numele satului din apropiere în care s-a născut căpitanul Gheorghe Crișan, unul dintre cei trei eroi ai răscoalei țărănești din anul 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan, acest așezământ monahal ortodox a fost ctitorit în cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea prin dragostea și jertfele românilor ortodocși din satele „Vaca” (numit din anul 1930 satul „Crișan”) și Ribița.

1 / 1

Please reload

Biserica Sfântul Nicolae din Densuş

  Biserica din Densuş este o construcţie a cărei poveste nu a fost pe deplin descifrată. Atât originea, cât şi data construcţiei bisericii sunt controversate. Unii cred că a fost la început un templu roman al Zeului Marte, transformat în biserică în sec. XII-XIII. 

Rotonda de la Geoagiu

Cea mai veche biserică de piatră din România! Acest lucru îl ştiu doar istoricii şi câţiva pasionaţi de istoria Evului Mediu, fiind singurul edificiu de acest tip care s-a păstrat de când a fost ridicat şi până acum într-o formă extrem de apropiată de cea originală, de la fundaţie până la acoperiş, cu doar câteva modificări efectuate pe parcursul veacurilor. 

Mănăstirea Prislop

  Deşi este în Transilvania, Mănăstirea Prislop a fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească.  Cum de s-a întâmplat acest lucru? Se spune că Domniţa Zamfira, fiica unui domnitor al Ţării Româneşti, fiind foarte bolnavă, a venit la mănăstire. Aici a băut din apa unui izvor şi s-a însănătoşit. Drept mulţumire a reconstruit mănăstirea şi a rămas aici tot restul vieţii.

Mânăstirea Crișan

Denumită în decursul istoriei Mânăstirea „Vaca”, după numele satului din apropiere în care s-a născut căpitanul Gheorghe Crișan, unul dintre cei trei eroi ai răscoalei țărănești din anul 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan, acest așezământ monahal ortodox a fost ctitorit în cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea prin dragostea și jertfele românilor ortodocși din satele „Vaca” (numit din anul 1930 satul „Crișan”) și Ribița.