Deşi este în Transilvania, Mănăstirea Prislop a fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească.  Cum de s-a întâmplat acest lucru? Se spune că Domniţa Zamfira, fiica unui domnitor al Ţării Româneşti, fiind foarte bolnavă, a venit la mănăstire. Aici a băut din apa unui izvor şi s-a însănătoşit. Drept mulţumire a reconstruit mănăstirea şi a rămas aici tot restul vieţii.

Lăcașul de cult a fost ridicat în secolul XVIII, în anul 1701. Are hramul „Sfântul Gheorghe” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI HD-II-m-B-03261.  Inițial, biserica existentă a fost mai mică. De-a lungul timpului, între 1791 și 1868, a trecut prin mai multe modificări, fiind consolidată clopotnița, pereții repictați, nava amplificată.

Denumită în decursul istoriei Mânăstirea „Vaca”, după numele satului din apropiere în care s-a născut căpitanul Gheorghe Crișan, unul dintre cei trei eroi ai răscoalei țărănești din anul 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan, acest așezământ monahal ortodox a fost ctitorit în cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea prin dragostea și jertfele românilor ortodocși din satele „Vaca” (numit din anul 1930 satul „Crișan”) și Ribița.

  Biserica din Densuş este o construcţie a cărei poveste nu a fost pe deplin descifrată. Atât originea, cât şi data construcţiei bisericii sunt controversate. Unii cred că a fost la început un templu roman al Zeului Marte, transformat în biserică în sec. XII-XIII. 

Cea mai veche biserică de piatră din România! Acest lucru îl ştiu doar istoricii şi câţiva pasionaţi de istoria Evului Mediu, fiind singurul edificiu de acest tip care s-a păstrat de când a fost ridicat şi până acum într-o formă extrem de apropiată de cea originală, de la fundaţie până la acoperiş, cu doar câteva modificări efectuate pe parcursul veacurilor.